Inspiratie de weekend #1

Fotografie Cosmin Dolha – camp de culoare

Fotografiile realizate de Hiroshi Sugimoto seamana pana la un punct cu pictura lui Mark Rothko, unul in artistii mei preferati.

Daca ajungeti in Elvetia, treceti pe la Fondation Beyeler in Basel sa vedeti in realitate campul de culoare a lui Rothko.

Viziunea lui Hiroshi Sugimoto despre arta.

Sfatul lui Hiroshi Sugimoto pentru artistii tineri.

As adauga doar ca orice meserie practici, trebuie sa incerci sa te incadrezi (prin studiu si efort) in percentila 95, din motive practice in primul rand (acolo ai si castigul material) dar si din motive ce tin de sanatatea ta mintala.

Cum sa lucrezi cu Creativii

In marea familie de creativi, intra artistii vizuali(designeri grafici, web designeri, creatori de continut video, pictori, fotografi, animatori etc), cei ce lucreaza cu cod (ingineri software), cei ce lucreaza in comunicare si marketing (copy, PR, administratori de comunitate etc), e destul de mare familia. Deja s-a trecut la genul acesta de societate (creativa), la nivel global, si daca te intereseaza sa vezi cum se lucreaza cu acesti creativi, read on.

Inainte sa trecem la cum se lucreaza, mai intai sa vedem de ce este nevoie de ei. Raspunsul scurt este pentru ca vechile metode de marketing nu mai functioneaza, si nu poti ajunge la clientii finali numai dupa o segmentare, nisare si creare de continut special conceput pentru ei.

Iata cum se lucreaza efectiv, si singurele doua metode care functioneaza, daca ar fi sa rezum totul in doua cuvinte acestea ar fi, organizare si incredere.

Clientul A, stie exact ce are nevoie, a mai facut asta de cateva zeci de ori, a facut si cateva greseli, stie sa le evite. Are un document de lucru clar, detailat, stie cat valoreaza produsul finit, si cauta cea mai calificata persoana care sa-i faca produsul respectiv. Creativi iubesc genul acesta de clienti, asta pentru de cele mai multe ori, clienti stiu cum sa se poarte, ce valoare au oamenii si de foarte multe ori, creativii invata o gramada de chestii folositoare de la ei, cum ar fi managementul timpului, al proiectului, al riscului etc. Lucrurile merg struna, si daca apare ceva, se rezolva destul de repede. Clientii acestia, nu par a fi investiti foarte mult emotional in proiectul respectiv si par dispusi sa faca mici concesii pe aici pe-acolo astfel incat proiectul sa se faca la timp, si fara sa se depaseasca bugetul alocat. Ship it, pare a fi motoul lor.

Clientul B, nu stie exact ce are nevoie, intuieste el ceva acolo, dar isi da seama ca nu stie mai nimic in domeniu in care este expert creativul, in schimb stie destul de bine ce valoare are produsul finit. Acest client, isi expune problema cat poate el de clar, prezinta resursele pe care le are la dispozitie si isi alege un creativ care stie ce face, ii da mana libera, punandu-si toata increderea in creativ. Creativi ii iubesc pe acesti clienti, pentru ca la un astfel de client poti da absolut tot ce poti fara restrictii, rezultand produse finite remarcabile, la care se vede efortul si dragostea pentru produsul finit din ambele parti. De proiectele acestea iti amintesti cu drag si dupa ani de zile. Clientii si creativi din aceasta categorie dezvolta relatii de lucru si personale stranse, si de multe ori se nasc colaborari ce se extind pe mai multe proiecte si ani de zile. Pentru a reusii proiectul, apar concesii din ambele parti, si impart riscul dar si castigul intre ei.

Primul gen de client (A), care stie exact ce are nevoie si cat valoreaza produsul, a fost la un moment dat, al doilea (B).

Clientul C, este un gen de client, care nu stie ce are nevoie, confunda ce isi doreste cu ce este necesar, nu stie nici valoarea produsului finit, si nu stie nici cum sa masoare reusita proiectului. Acesta nu-l va lasa pe creativ sa-si faca treaba. Din cauza ca este confuz cere schimbari continue si fara sens, practica micro management si scope creep, se bazeaza pe intuitia proprie si are pareri subiective, cere parerea oamenilor din jur (ex. prietena, sotie, mama, tata, etc), si crede ca lucrurile trebuie sa arate cum vrea el, dar cu distinctia ca nu stie sa defineasca acel ceva, si se rezuma la binecunoscutul “o sa stiu cand o sa vad”. In multe cazuri, genul acesta de client, gaseste la un moment dat un creativ cam nesigur pe el, care nu-si cunoaste valoarea muncii prestate, nu stie inca nici ce inseamna un management de proiect si o planificare buna, si pentru el, proiectul seamana cu povestea faimoasa din engleza si anume “bring me a rock”. Cand pui laolalta un client fara experienta, un creativ nesigur pe munca lui, amandoi fara un plan, nu poate rezulta decat un proiect de calitate slaba in cazul in care se ajunge la final, de cele mai multe ori fiind necesara repetarea proiectului. Acest gen de client, daca are un moment de insight, poate trece la clientul de tip B, si dupa inca cateva proiecte la clientul de tip A.

Din experienta mea cu diferiti clienti (am avut cativa in 15 ani de dezvoltare software), dar si citind alte experiente ale altor oameni din domeniu, plus cam toate cartile de business pe care am avut placerea sa le citesc, oamenii ale caror organizatii au avut succes in cea ce si-au propus, sunt oameni care incep ca si client B si ajung A. Restul isi irosesc timpul si bani, sa nu mai mentionam nervi celorlalti. Se pot schimba oamenii? Sigur, o parte mica se schimba si pot trece de obicei dupa cateva proiecte esuate si bani plus timp si o gramada de efort irosit, la client de tip B, din care ajung la A dupa ceva ani. Educarea clientului este un mit, nu se poate face nici prin email si nici face to face, prin video conferinta, sa nu mai zic de telefon. Invatarea este un act voluntar, recunosti ca ceva nu merge si cauti sa schimbi acel ceva, resurse sunt azi mai multe ca niciodata, si nu este o scuza ca traiesti in Romania, dar sa ne intelegem clar, clientul C este peste tot in lume.

Mai toate siteurile de freelancing au avut in proportie foarte mare acest gen de clienti (C), fapt ce a dus si la caderea lor, reinventare, caderea iara, samd. Asta pentru ca cei care trec la Clientul de tip B din Clientul C, ajung sa-si creeze un network de creativi cu care lucreaza incontinuu, iar clientii A ori nu stau pe ele, ori vin, stau putin pana isi gasesc ce au nevoie si pleaca, la randul lor, isi creeaza o retea de creativi. Astfel ca aceste situri, raman mai tot timpul cu clienti de tipul C. Asta ar fi o paranteza scurta, si o mica explicatie la ce merge si ce nu merge pe siturile de freelancing.

Totul evident se rezuma la a economisii bani, si timp. Pe termen lung, evident ca cel mai eficient si econom, va fi clientul A, cu rezultate consistente si predictibile, fara stres, cea ce va doresc si voua.

Urmeaza, cum iti alegi un creativ, raspuns scurt intr-un cuvant, portfolio, dar nu e chiar asa de simplu.

Cum sa lucrezi cu Creativii

De ce Arta si Publicitate

Scopul artei, oricare ar fi ea, este sa provoace o reactie emotionala, de obicei una placuta. Scopul publicitatii este evident sa vanda un produs sau o idee. Relatia dintre ele, intuita de unii publicitarii, printre care si Don Draper, si sustinuta de ultimele descoperiri in stiinta comportamentului (behavioral sciences), este una simpla, pentru a putea influenta oamenii in directia ta, trebuie sa provoci o emotie.

De ce Arta si Publicitate